PAD este Polița de Asigurare obligatorie a locuinței împotriva Dezastrelor naturale. Legea o cere pentru orice locuință din România, casă sau apartament, la oraș sau la sat, indiferent de valoarea sau vechimea ei.
Nu e un produs pe care ți-l propune un asigurător ca să-ți vândă ceva în plus. E o obligație legală, la fel cum RCA e obligatoriu pentru mașină. Diferența e că foarte mulți români știu despre RCA, dar mult mai puțini știu exact ce înseamnă PAD și de ce există.
De ce există o asigurare obligatorie a locuinței
România este una dintre țările din Europa cu risc seismic ridicat, iar pe lângă cutremure mai există și riscul de inundații și alunecări de teren. Aceste evenimente pot afecta grav o locuință, iar reconstrucția costă mult mai mult decât și-ar putea permite majoritatea familiilor din buzunarul propriu.
De aceea, statul a decis prin lege ca fiecare locuință să aibă un nivel minim de protecție financiară pentru exact aceste trei riscuri. Așa a apărut PAD.
PAD nu e gândită să te sperie cu ce s-ar putea întâmpla. E gândită să-ți dea o plasă de siguranță financiară, ca să nu rămâi singur cu toată paguba pe cap dacă se întâmplă ceva.
Care este cadrul legal al PAD?
PAD este reglementată de Legea 260/2008, pe care Legea 115/2023 a modificat-o. Modificarea a adus câteva schimbări importante, în vigoare din noiembrie 2023:
- Primele (sumele pe care le plătești anual) au devenit sume fixe, exprimate direct în lei.
- Legea a mărit plafoanele de despăgubire (sumele maxime pe care le poți primi).
- Au apărut polițele multianuale: poți încheia PAD pe mai mulți ani deodată, nu doar an de an.
- Legea a creat o legătură mai clară între poliță și cartea funciară a locuinței.
Practic, legea de azi e mai simplă și mai transparentă decât varianta veche, iar prețul e stabilit clar, nu negociat.
Cine este obligat să aibă PAD?
Orice proprietar de locuință din România, casă sau apartament, e obligat prin lege să încheie o poliță PAD pentru acea locuință. Obligația aparține proprietarului, nu chiriașului: dacă închiriezi o locuință, proprietarul e cel care trebuie să aibă PAD pentru ea, nu tu.
Legea nu face excepții pentru proprietarii care nu locuiesc efectiv acolo, o închiriază sau o folosesc ocazional ca reședință secundară: obligația ține strict de proprietate, nu de utilizare.
Cine emite polița PAD?
Un lucru pe care mulți oameni nu-l știu: PAD nu e emisă de orice asigurător, ci printr-un mecanism unic, coordonat de PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale). PAID reunește mai mulți asigurători (Groupama, Allianz-Țiriac, Generali, Omniasig, Grawe, Uniqa, Signal Iduna, ABC, Asirom), care emit polița PAD în numele acestui pool.
Poți cumpăra PAD printr-un partener PAID, inclusiv din aplicația Pago, dar polița în sine e mereu aceeași, cu aceleași condiții, indiferent prin cine o cumperi. Pentru o locuință poate exista o singură poliță PAD activă la un moment dat.
Ce riscuri acoperă PAD?
PAD acoperă strict trei riscuri: cutremur, inundații și alunecări de teren. Nu acoperă incendiul, furtul, spargerea unei țevi sau alte avarii, și nici bunurile din casă (mobilă, electrocasnice). Vezi pe larg ce acoperă și ce nu acoperă PAD, pentru că e cea mai frecventă confuzie legată de PAD.
Cât de răspândită este PAD în România?
Deși e obligatorie, PAD nu e încă la fel de răspândită pe cât ar trebui. Gradul de cuprindere la nivel național este de aproximativ 24,96%, adică aproximativ 3 din 4 locuințe din România nu au încă PAD, deși legea o cere. Existau peste 2,5 milioane de polițe PAD active, la un fond locativ total de aproximativ 9,7 milioane de locuințe (sursă: PAID România [confirmă sursa]).
Interesant e că problema nu ține de lipsa informării: aproximativ 82% dintre români știu că asigurarea locuinței este obligatorie, dar doar aproximativ 20-25% chiar au polița (sursă: studiu de piață [confirmă sursa]). Majoritatea oamenilor știu deja ce trebuie să facă; pur și simplu nu au trecut încă la pasul concret de a o cumpăra.
Gradul de asigurare diferă și de la un județ la altul: cel mai ridicat e în Ilfov, București, Timiș, Brașov și Constanța, zone cu venituri mai mari, mediu urban și multe credite ipotecare, pentru care băncile cer PAD. Cel mai scăzut e în Botoșani, Olt, Teleorman, Călărași și Vaslui, în special zone rurale, unde riscul de inundații e adesea chiar mai mare, dar asigurarea a rămas mai puțin cunoscută în practică.
Cum cumperi PAD simplu, fără bătăi de cap
Nu trebuie să mergi la nicio sucursală sau să completezi hârtii. Din aplicația Pago poți cumpăra PAD online, în câteva minute, direct de pe telefon, alături de RCA, facturi și rovinietă, într-un singur loc. Vezi și cum arată, pas cu pas, procesul de cumpărare online.
Deschide aplicația Pago, alege tipul locuinței tale și încheie polița în câteva minute. Vezi și cât costă PAD, în funcție de tipul locuinței. Pentru restul riscurilor (incendiu, furt), există separat o asigurare facultativă, pe care o compari cu PAD aici.
Ce mai trebuie să știi
Numele PAD vine, de fapt, de la Polița de Asigurare obligatorie a locuinței împotriva Dezastrelor naturale, și explică deja tot ce trebuie să știi: e obligatorie prin lege, la fel ca RCA, pentru orice proprietar de locuință din România.
Dacă locuința are mai mulți coproprietari, legea nu spune cine anume plătește prima, asta rămâne o înțelegere între voi, dar polița oricum acoperă întreaga locuință, indiferent câți proprietari sunt trecuți pe actul de proprietate. Ce nu poți face, în schimb, e să ai două polițe PAD active în același timp pentru aceeași locuință, chiar dacă le-ai cumpăra de la asigurători diferiți; pentru o locuință există mereu o singură poliță valabilă la un moment dat.
Un detaliu pe care mulți îl uită: PAD acoperă structura locuinței de bază, nu și anexele separate, cum ar fi un garaj sau o magazie, ridicate distinct de casă. Pentru acelea, dacă vrei protecție, te uiți spre o asigurare facultativă. Și dacă vinzi locuința la un moment dat, polița nu trece automat la noul proprietar, pentru că e legată de persoana care a încheiat-o, nu de imobil în sine, așa că oricine cumpără o locuință ar trebui să-și facă propria PAD imediat după preluare.
Vestea bună e că nu ai nevoie de nicio evaluare tehnică sau vizită de expert ca să cumperi polița. Ai nevoie doar de adresa locuinței și de tipul ei de construcție, A sau B. Iar dacă ai o casă de vacanță, nu doar locuința principală, obligația se aplică la fel: contează cine deține imobilul, nu dacă locuiește acolo tot timpul.
Cine verifică, până la urmă, dacă ai sau nu PAD? De regulă, primăriile, care pot aplica amenzi, și băncile, care cer dovada poliței atunci când acordă un credit ipotecar. Pentru o locuință aflată încă în construcție, situația se discută de la caz la caz, cel mai sigur e să întrebi direct un partener PAID ce opțiuni ai pentru adresa ta.
